Christian Orthodox

A forum for your soul
 
AcasaPortalFAQCautareMembriCalendarGrupuriInregistrareConectare

Distribuiţi | 
 

 Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
Admin
Admin
avatar

Mesaje : 41
Data de înscriere : 31/05/2009
Varsta : 34
Localizare : Belgium

MesajSubiect: Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane   Sam Iun 06, 2009 12:36 pm

De efectele televiziunii asupra minţii umane s-a ocupat în mod special dl. Virgiliu Gheorghe. Acesta ajunge la concluzia[1] că acei copii care din primii ani de viaţă au petrecut o parte semnificativă din timpul fiecărei zile în faţa micului ecran riscă să aibă un creier diferit dezvoltat decât cei din generaţiile anterioare, care au trăit fără televizor.

Mulţimea extraordinară a sistemelor de semnificaţie implicate în lumea TV – limbaj verbal, expresie vocală, gestică, limbaj al trupului, decor –, viteza uriasă de schimbare a cadrelor, efectele tehnice în general ce bulversează atenţia telespectatorului fac ca majoritatea informaţiilor transmise prin televiziune să aibă un impact subliminal, adică să nu fie complet sau deloc conştientizate de telespectator, deşi ele pătrund în mintea acestuia şi sunt depozitate în memorie. Acest efect subliminal este favorizat de inducerea în mintea telespectatorului a unui ritm cerebral alfa. Intrarea într-o stare semi-hipnotică atunci când ochii sunt fixaţi pe ecran indică nu numai diminuarea cenzorului raţional, a judecăţii, ci şi deschiderea porţilor subconştientului şi pătrunderea necenzurată a mesajelor TV în adâncul acestuia.

Afecţiunile [2] pe care nu numai vizionarea TV, dar şi jocurile pe calculator şi navigatul pe internet le produc asupra cortexului prefrontal se remarcă uşor la copii şi tineri în dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în concentrarea cu atenţie şi în susţinerea motivaţiei pentru urmărirea unei activităţi oarecare, în controlul emoţiilor şi al comportamentului, în planificarea şi organizarea programului. Iniţiativa, creativitatea, curiozitatea, discernământul şi judecata sunt alterate în mod semnificativ.

Creierul uman nu a fost dotat cu un sistem care să facă posibiă percepţia şi prelucrarea suficient de rapidă a imaginilor în mişcare precum o face, de exemplu calculatorul, o maşină adaptată acestei funcţii. Depăşit în capacităţile sale, cortexul renunţă parţial sau total la o seamă de funcţii şi procese dintre cele care caracterizează în mod obişnuit activitatea sa. Astfel, pe parcursul vizionării, activitatea emisferei stângi se diminuează extrem de mult, comunicarea interemisferică slăbeşte semnificativ, iar procesele mentale superioare sunt inhibate cu putere, creierul trecând într-un ritm predominant alfa – activitate electrică ce indică intrarea într-o stare de semi-adormire de tip hipnotic.

Activităţile pe care mintea le va procesa în continuare rămân cele mediate de emisfera dreaptă – mai cu seamă sistemul limbic – şi ţin, în general de recunoaşterea imaginilor, depozitarea lor în subconştient şi activitatea intensă a emoţiilor sau a afectelor. Dacă vizionarea se desfăşoară intensiv încă din primii ani de viaţă, în perioada 2-5 ani şi mai târziu, la 5-14 ani când, practic, se dezvoltă creierul, atunci această activitate poate cauza o anumită atrofiere corticală, o dezvoltare insuficientă a unor arii neuronale şi aceasta atât prin privarea de stimulii necesari vârstei, cât şi prin presiunea inhibatorie pe care vizionatul o exercită, spre exemplu, asupra funcţionării emisferei stângi. Copiii, tinerii, sau adulţii la care s-a manifestat acest fenomen riscă să nu-şi mai poată dezvolta niciodată corespunzător cortexul, adică vor fi lipsiţi de anumite abilităţi mentale dintre cele de care un creier sănătos dispune în mod normal.

În mod rezumativ, problemele apărute în urma vizionării TV se regăsesc în tabloul simptomatologic al sindroamelor LD (probleme de învăţare) şi ADHD (probleme de atenţie şi hiperactivitate)[3]:

La mulţi dintre copiii de azi se constată neputinţa de a asculta sau urmări cu atenţie o expunere oarecare, chiar şi o simplă discuţie. Aceasta, deoarece la aceşti copii nu s-au dezvoltat suficient abilităţile auditive ce vizează distingerea sunetelor şi analiza mesajelor verbale. Prin vizionare, concentrându-se atenţia, în special asupra efectelor vizuale, nu şi-au antrenat suficient mintea ca să înţeleagă şi să reţină în mod discursiv, s-au deprins să ignore mesajele vorbite.

Memoria de scurtă durată este un motiv principal al diminuării atenţiei. Tinerii la care apare sindromul LD nu pot reţine în minte un interval de timp suficient de lung cuvinte sau fraze abia auzite, astfel încât să poată construi înţelesul mesajului care li se comunică. Ei nu pot urmări ideea care li se transmite dacă frazele sunt prea lungi, căci au uitat ceea ce li s-a spus cu câteva momente mai înainte.

Tinerii generaţiei TV nu pot înţelege, nu-şi pot aminti şi nu pot aplica ceea ce au citit. Televiziunea scade semnificativ dispoziţia şi capacitatea de a mai citi, deoarece activitatea corticală solicitată de vizionarea TV este mediată de alţi centri neuronali decât cititul şi, în acelaşi timp, inhibă configurarea reţelelor neuronale ce ar trebui să medieze lectura. Prin lectură însă, tânărul pierde unul din cele mai importante mijloace pe care le avea pentru dezvoltarea structurală a creierului.

Imaginaţia este foarte puţin creativă cu toate că mintea lor este prinsă în diferite scenarii mantale sau reverii. Aceste reverii însă nu stimulează imaginaţia ci o epuizează. Scenariile se produc aproape de la sine în minte datorită unei imaginaţii puternic excitate, prin intermediul vizionării şi datorită mulţimii imaginilor care au fost aruncate în cutia neagră a subconştientului, de unde se întorc pentru a ocupa mintea persoanei respective.

Inhibarea activităţii emisferei stângi pe perioada vizionării sau nedezvoltarea normală a reţelelor neuronale ale acesteia, are repercusiuni puternice asupra gândirii logice şi analitice, asupra raţionamentului matematic sau ştiinţific în general.

Afectarea emisferei stângi se răsfrânge distructiv, de asemenea, asupra limbajului, a construcţiilor sintactice, a gramaticii, a folosirii limbii în procesul de gândire şi, mai ales, a dezvoltării limbii ca mijloc fundamental pentru dezvoltarea cortexului

Cu cât creşte timpul dedicat vizionării, cu atât rezultatele şi performanţele şcolare sunt mai slabe. Copiii obişnuiţi cu televizorul ajung să se mulţumească doar cu percepţia vizuală, emoţională sau simţuală a lucrurilor fără a mai face efortul înţelegerii lor. Din cauza bombardamentului cu imagini şi informaţii, copiii renunţă să mai înţeleagă ceea ce văd, deprindere care se manifestă în viaţa de zi cu zi. Înţelegerea, gândirea, ajung să fie lucruri prea dificile, enervante şi plictisitoare, mai simplu fiind să te mulţumeşti cu imaginile şi cu senzaţiile pe care acestea le provoacă sau cu distracţia pe care o presupune vizionarea.

Televizorul se dovedeşte a fi un instrument ideal pentru intoxicarea subconştientului. Influenţează din umbră mişcarea oamenilor.

Prin afectarea dezvoltării punţii intercerebrale are drept consecinţă slăbirea capacităţilor intelectuale, şi scăderea inteligenţei. Astfel, are loc o tendinţă de a se evita activităţile intelectuale şi de refugiere într-o măsură tot mai mare în activităţile distractive care nu necesită prea multă minte şi concentrare şi care nu-i pun în criză.

Cele mai importante probleme produse de vizionare vizează activitatea ariilor prefrontale, cele care mediază procesele mentale superioare. Copiilor sau tinerilor crescuţi cu televizorul le vine greu, chiar imposibil celor mai grav afectaţi, să se concentreze cu atenţie un timp mai îndelungat asupra unei activităţi. Ei nu pot asculta sau urmări explicaţiile, nu pot duce la bun sfârşit lucrurile începute, alternând rapid o activitate cu alta; întâmpină dificultăţi în a-şi organiza şi planifica acţiunile. Acţionează înainte de a gândi, nu au răbdare, sunt hiperactivi şi extrem de irascibili

Permanent agitaţi, copiii hiperactivi întâmpină mari probleme în procesul de învăţare, deoarece ei nu pot sta liniştiţi, pentru a se concentra asupra studiului sau pentru a-l putea asculta pe profesor în şcoală. La şcoală au tendinţa de a se ridica, a ieşi din bancă şi a umbla prin clasă, a-i deranja pe colegi.


Sursa:

[1] Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minţii umane, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2005, pag. 16

[2] Ibidem, pag. 17

[3] Ibidem, pag. 193
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://christianorthodox.myfreeforum.ro
Admin
Admin
avatar

Mesaje : 41
Data de înscriere : 31/05/2009
Varsta : 34
Localizare : Belgium

MesajSubiect: Re: Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane   Mier Iul 08, 2009 11:17 pm

Televizorul - o cetate a Sodomei

"Fericit barbatul a carui nadejde este Numele Domnului si n-a privit la desertaciuni si la nebunii mincinoase". (Ps. 39, 6)

Mass-media este o putere. Dintre mijloacele ei, cel mai mare impact il are televizorul. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii omenesti, in sine nu nociva, folosirea lui insa in ultimii unsprezece ani la noi si ultimii treizeci de ani in Occident l-a transformat pentru suflet in cea mai distructiva arma din lume.

Televizorul nu are functia de divertisment, informatie, cultura, etc., ci de a forma un om nou, spalat de tot ce e bun. El are o lucrare religioasa, o influenta spirituala. El a reusit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel: sa uneasca toata omenirea in ceea ce nu este Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel), ca sa-i opreasca de la rau, Dumnezeu a impartit limbile, iar astazi prin televizor, de la un capat al pamantului la celalalt, o singura limba huleste tot ceea ce este sfant.

Televizorul desfiinteaza pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si Il inlocuieste cu toate pornirile dracesti. Televizorul nu introduce in om o singura patima, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iubirea de aur, setea de sange, hula impotriva Duhului Sfant, egoismul, setea de putere si de slava desarta, si pe cele mici (care de fapt nu sunt mici): lenea, judecata aproapelui, superficialitatea, curiozitatea nefolositoare. Telenovelele sunt specializate in amplificarea acestei ultime patimi.

Televizorul nu inghite indivizi, ci popoare intregi. Nu e mai pacatos un televizor decat un bordel, dar are putere mai mare decat acesta, pentru ca in fiecare casa introduce un bordel in care intra cu usurinta toti (parinti si copii), la orice ora.

Omul intra in contact cu lumea prin cinci simturi: vaz, auz, miros, gust, pipait. Dintre aceste simturi, vederea este cea prin care intra cele mai multe informatii. Personalitatea omului este dependenta de ceea ce primeste prin acest simt. Acesta este motivul pentru care nu ne ocupam de radio, care nu are puterea de impact a televizorului. Radioul se adreseaza auzului. Televizorul se adreseaza vazului in primul rand, dar si auzului. Este mai periculos decat ziarele. Acestea se adreseaza vazului, dar imaginile sunt nemiscatoare - par moarte. Imaginile de la televizor sunt vii, se misca; de aici vine puterea lor.

Omul nu isi da seama ca nu priveste imaginile de la televizor la rece, ci acestea intra in viata lui interioara, pe care o influenteaza, o modeleaza (spune-mi cu cine te-nsotesti, ca sa-ti spun cine esti!). In timp, se produce o simbioza intre om si televizor, o intovarasire, in care insa primul este factor pasiv. Omul este un material care se lasa, fara sa-si dea seama, prelucrat in duhul tovarasului si stapanului sau. De aceea televizorul devine de fapt adevaratul Dumnezeu al omului, caruia i se inchina, ii slujeste, pe care il asculta, chiar daca este botezat in numele Sfintei Treimi. Dumnezeul adevarat este Cel cu care ai o legatura constienta. Cei carora li se pare ca exagerez, sa faca o comparatie intre timpul pe care il petrec in fata micului ecran si timpul pe care il petrec in fata icoanei, in rugaciune.

Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare el le-a adus? Nu. Dar el amplifica la maxim raul in lume, il rafineaza, il generalizeaza, ii da o putere nemaivazuta pana astazi. Raul exista si fara televizor, dar nu avea forta si intinderea de astazi.

"Sunt oare numai rele la televizor?"

Sunt si bune, dar amestecate cu cele rele, deci nu mai sunt bune. Unde raul e amestecat cu binele, nu e locul lui Dumnezeu, ci al diavolului. Adam, cand a mancat din pom, a cunoscut si binele si raul, dar a ajuns rob numai al raului. Un doctor ginecolog care face chiuretaje nu va scapa de osanda lui Dumnezeu pentru ca a ajutat pe unele femei sa nasca. Cand pe aceeasi conducta (ecranul televizorului) curge apa de izvor curata si mizeria dintr-un grajd de vite, cel care se adapa de acolo ce gust va simti: al apei sau al baligarului? Comparatia intre televizor si aceasta conducta pare dura, dar in privinta filmelor pornografice si semipornografice este cea mai elocventa si exprima realitatea.

Omule, care te uiti la televizor, trebuie sa stii ca ceea ce vezi acolo inghiti, si incet, incet, vei ajunge sa fii si tu ceea ce inghiti!

Daca intr-o revista de patru pagini toate sunt umplute de articole crestine, iar jos pe ultima pagina se da un numar de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este anticrestina ("Nu puteti sluji Lui Dumnezeu si lui mamona" Matei 6, 24).

"La televizor sunt si lucruri bune, noi le alegem de cele rele". Ca sa alegi, trebuie un criteriu, in functie de care sa te orientezi in privinta binelui si raului. Adultii (peste 40 de ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar putea sa aiba un criteriu in bunul lor simt. Dar daca nu sunt bine ancorati intr-o viata religioasa, vor fi si ei foarte ingaduitori in privinta raului. Ce criteriu are insa generatia tanara (sub 30 de ani), care din copilarie s-a hranit cu filme erotice si de groaza? Personalitatea adolescentului se va forma pe aceasta temelie spurcata si subreda. Raul si binele sunt amestecate in capul lui. El nu va apuca niciodata varsta discernerii binelui de rau, pentru ca n-a trait niciodata numai in bine. In lumea fizica, pentru a vedea un obiect mai bine, trebuie sa te apropii de el. In lumea spirituala, aceasta lege este valabila numai in cazul virtutilor. In ceea ce priveste pacatul, nu-l poti vedea decat daca te distantezi de el. Acesta este motivul pentru care sfintii isi plang pacatele si se marturisesc ca fiind pacatosi, iar homosexualii fac parada si cer drepturi.

Televizorul nu este un singur drac, ci iadul intreg. Cand a aparut televizorul, marele stat major al iadului a primit cea mai placuta surpriza din istorie. Nu se astepta sa-i procure insusi omul masina cea mai capabila sa-i rezolve toate intentiile.

Televizorul e periculos nu pentru ca ne arata rele, ci pentru ca ne invata sa facem rele.

Dintre toate relele televizorului, doua sunt cele mai mari:

- desfranarea

- calomnierea si distrugerea psihologica a oricarei persoane, idei, intentii sau institutii.

Cum intra prin micul ecran desfranarea in om?

Orice imagine care apare pe retina este transmisa sufletului. Cele trei puteri ale sufletului (ratiune, sentiment, vointa) sunt toate colorate potrivit imaginii primite. Imaginea sexi determina ratiunea sa treaca incet prin etapele urmatoare: la inceput respinge ceea ce a vazut, apoi accepta imaginea, si la urma o aproba - bariera ratiunii a fost doborata.

Simtirea mai intai se scarbeste de mizeria de acolo, apoi este indiferenta, iar la urma doreste sa faca ce a vazut.

Vointa, nemaifiind condusa de ratiune si intarita de afectivitate, trece si ea de la impotrivire la cautarea desfranarii. Aceasta trecere se face in timp, daca omul vede mai multe filme si secvente cu tenta pornografica. Biruinta pornografiei asupra psihicului este la nivel constient si subconstient. In subsolurile fiintei, in subconstient, videoteca pornografica produce miscari care se ridica in constient si-l determina pe om sa faca unele lucruri cu o putere despre care nu stie de unde este si careia nu i se poate impotrivi. De exemplu, un tanar care inainte, cand trecea pe langa o taraba cu carti, cauta romanele lui Sadoveanu sau poeziile lui Eminescu, astazi cauta manualele chinezesti de initiere sexuala. Privirea unei femei care inainte nu-l tulbura astazi trezeste in el dorinte josnice. Privirea este schimbata de acumularea pornografica din subconstient. Personalitatea intreaga este pecetluita cu "numarul fiarei" (Apoc. 13, Cool.

Imaginatia este terenul in care influenta televizorului se vede cel mai bine. Filmele lucreaza aici in doua moduri: unii tineri, vazand de ce anume sunt capabili eroii lor, capata complexe de inferioritate fata de sexul opus, se vad urati, incapabili de vitejii prea mari in domeniu, devin necomunicativi, inchisi in ei insisi, tristi, si recurg la manifestari sexuale (onanie si altele inrudite cu ea), in care n-au nevoie de partener. Altii (bine indoctrinati de filme) devin obsedati de desfranare, incapabili de cenzura si cu manifestari sexuale care depasesc in rafinament Sodoma si Gomora. Unii ca acestia, daca se casatoresc, vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu mari probleme psiho-fizice. Casatoriile in care se fac pacatele sodomice nu rezista in timp. Daca acestea ar fi cazuri izolate, n-ar fi raul asa de mare. Din pacate, s-au extins aceste perversiuni pe care Dumnezeu le-a pedepsit in Sodoma si Gomora cu foc si smoala. Cine le-a extins? - televizorul, educatorul poporului nostru.

Iata ca, treptat, imaginea de la televizor devine viata. Treptat, imaginarul a transformat realul. Ceea ce am prezentat schematic mai inainte (modul in care omul este invadat de pornografie) este stiut cu mult mai bine de regizorii acestor filme. Dovada faptului ca stiu este insusi rezultatul obtinut. Deci care este scopul acestor filme? Sa faca din fiecare cetatean al imparatiei lui Dumnezeu (crestinii botezati) un locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei apocaliptice).

De ce in primul rand desfranare si nu alte pacate?

Nimic nu-l desfigureaza pe om sufleteste atat de mult ca desfranarea, nimic nu-l distruge mai repede si ireversibil, nimic nu-L scarbeste pe Dumnezeu la un om mai mult decat pacatul acesta. Au avut nevoie oamenii, atatea mii de ani de cand e omenirea, de televizor pentru a se inmulti? Nu. Dar scopul prezentei in fiecare film a acestor imagini este unul contrar: distrugerea omenirii. Se stie ca desfranarea reduce natalitatea. In bordeluri, unde este cea mai intensa activitate procreatoare, nu se naste nici un copil. Mama si amanta sunt doua posturi ale femeii care se exclud.

Iata un exemplu spre a arata cum rafineaza televizorul pacatul curviei: in urma cu cateva zeci de ani, in filmele de dragoste, romantice, erau reprezentati tineri care-si marturiseau sentimentele, dar in privinta manifestarilor fizice totul se reducea la o privire calda sau o imbratisare nevinovata. Au aparut apoi saruturile din ce in ce mai lungi, mai apetisante si mai dese. Incet, incet, au aparut femeile semiimbracate, dezbracate si scenele erotice din ce in ce mai "curajoase" si mai variate. Astazi exista o adevarata arta si industrie a pornografiei (foarte banoasa). Raul nu s-a oprit aici. A aparut dupa 1989 la noi in tara cuvantul "homosexual". Prima reactie a fost de scarba. La televizor au aparut intai aluzii ironice (lumea radea pe seama lor, dar cenzura constiintei a fost doborata), apoi filme cu personaje centrale homosexuali, spectacole vesele si interviuri. Mesajul lor este ca si ei sunt oameni ca si noi, obisnuiti, ba chiar cu unele calitati deosebite, iar pornirile lor sexuale nu sunt nici pacate, nici manifestari patologice, ci alternative "cumsecade" la manifestarile heterosexuale. A fost atins aici un alt prag al raului.

Trebuie stiut: daca toti oamenii de pe pamant ar savarsi acest pacat, el ar ramane la fel de grav - pacat strigator la cer (Levitic 18, 2; 20, 13). Daca toti oamenii dintr-un oras savarsesc pacatul acesta, el este la fel de grav ca si cum l ar savarsi numai unul. Dar multimea nu judeca in felul acesta, ea crede ca ceea ce fac cei mai multi este bine (spiritul de turma). Inaintarea in rau continua, desi a ajuns deja foarte departe. Au inceput sa apara (deocamdata sporadic) secvente, aluzii la pacatul desfranarii cu animale.

Nimeni nu poate sa ajunga un mare pacatos doar intr-o zi. Diavolul stie lucrul acesta si actioneaza in consecinta: darama treptat toate puterile bune ale sufletului si ridica pe locul lor templul sau. "Imparatia lui Dumenzeu este inlauntrul vostru", spune Mantuitorul. Tot acolo vrea si cel rau sa isi zideasca imparatia sa.

Legislatia, cata vreme a ramas supusa legilor divine, a fost categorica in privinta acestui pacat: pedeapsa cu moartea in Vechiul Testament; ulterior a fost pedeapsa cu inchisoarea. Acum practica homosexuala nu este pedepsita de lege. Raul nu se opreste aici, pentru ca mai sunt bariere care trebuie sa cada. Homosexualii vor sa infieze copii (va dati seama la ce este supus un copil care are parinti doi barbati), vor sa se casatoreasca in biserica, vor sa fie hirotoniti preoti, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o minoritate care cere drepturile ce-i permit sa ajunga majoritate, ca sa poata atunci sa impuna legi. In Sodoma si Gomora, Dumnezeu a coborat foc din cer pentru ca locuitorii cetatilor (cetati bogate) nu numai ca faceau acest pacat, ci ii fortau pe toti cei ce veneau acolo sa savarseasca si ei raul.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://christianorthodox.myfreeforum.ro
Admin
Admin
avatar

Mesaje : 41
Data de înscriere : 31/05/2009
Varsta : 34
Localizare : Belgium

MesajSubiect: Re: Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane   Mier Iul 08, 2009 11:18 pm

Cum se distruge o persoana nevinovata prin televizor:

Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de publicul larg. Aceste emisiuni, insa, creeaza atitudini ostile fata de persoana vizata. Chiar daca dupa zece emisiuni mincinoase apare o emisiune care restabileste adevarul, samanta raului a fost aruncata. Omul, inconjurat de neincredere, suspiciune si dusmanie din partea celorlalti, incepe sa-si piarda echilibrul launtric chiar daca este nevinovat. Minciunile spuse despre el, acuzatiile de care nu se poate apara si sentimentul neputintei il darama launtric. Nu numai oameni, dar si idei si institutii pot fi distruse prin aceasta metoda. Iata ce forta au la indemana cei care conduc televiziunea in Romania si in lume.

Cine amendeaza un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea unei persoane? Cine da certificat de corectitudine oamenilor care lucreaza in mass media?

Desenele animate - nevinovate numai in aparenta, au caracter hipnotic, inrobesc sufletul copilului. Creeaza viciul privirii la televizor. Copiii sub 12 ani se uita la desene animate, intre 12-14 ani la filmele pentru copii, intre 14-16 ani la filme de actiune, de razboi, dupa 16 ani (perioada pubertatii) la filme pornografice si filme de groaza. In afara de aceasta, desenele animate de astazi umbla la conceptia copilului despre Dumnezeu si lume. In unele desene animate, eroul principal "Demonica" este un personaj pus pe pozne si, chiar daca are cornite, este simpatic. Potrivit invataturii crestine insa, demonul, chiar mic daca este, (demonica) nu slujeste binelui.

Robotii cu ochi rosii si aripi (dracii moderni), care se razboiesc intre ei si ucid, inoculeaza copiilor setea de violenta. Imaginile desenelor animate care se misca cu repeziciune zapacesc mintea copilului, il fac si pe el sa fie sucit, sa n aiba astampar, ii iau pofta de invatatura. Violenta desenelor animate trece in realitate. In Rusia sunt astazi 100 000 de copii asociati in grupari ucigase1 . La noi in Romania, crimele ingrozitoare savarsite de unii copii i-au determinat pe responsabilii de la televiziune sa insemneze prin buline filmele nocive pentru copii.

Iata trei exemple care arata cum trece imaginea micului ecran in realitate.

1. In urma cu cativa ani a aparut la noi in tara o caseta video intitulata "Sirenele - satanismul in muzica rock". Autorul acestei casete, grec de origine, fost cantaret rock, marturiseste ca filozofia de viata si-a format-o pe cand era copil, din filmele stiintifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme ("Razboiul stelelor" si altele) a tras concluzia ca universul este condus de doua forte impersonale, a binelui si a raului, care se afla intr-un neincetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea, orgoliul si gloria. Autorul acestei casete video face parte dintre putinii inselati care s-au intors la adevar. Cati tineri insa, care in copilarie s-au "hranit" cu "Razboiul stelelor", n-au murit fara sa stie ca Dumnezeu este Unul singur si pretuieste mai mult iubirea decat ura, smerenia decat mandria, iertarea decat razbunarea?

2. Filmele stiintifico-fantastice au raspandit in omenire o noua credinta: existenta extraterestrilor. Astazi nimeni nu se mai indoieste de existenta lor. Un ieromonah rus din America, Serafim Rose, arata in cartea "Ortodoxia si religia viitorului" ca aparitiile extraterestre sunt de fapt experiente mediumistice de natura demonica. Un fel de sedinte de spiritism in care pamantenii intra in contact cu duhurile rautatii, pentru care nu este nici o greutate sa ia chipul "cetatenilor" altor civilizatii.

3. Exista astazi in lume aproximativ 1500 de "vampiri" (cei mai multi in America) - oameni ce dorm in cosciuge, beau sange, etc. Toti acesti "vampiri" sunt copiii care odinioara au vizionat filmele de groaza cu astfel de personaje. Inchipuirea lor a fost atat de marcata, incat a influentat imaginea asupra realitatii propriei lor persoane. In loc sa se considere oameni si sa traiasca normal, au ajuns sa vietuiasca efectiv ca vampiri.

Vrajitoarele, condamnate in toate paginile Sfintei Scripturi, astazi isi demonstreaza abilitatile pe micul ecran, dau interviuri, isi fac reclama si isi dau adresele. In zilele noastre, oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vraji, nu mai cer ajutorul Lui, ci vrajitoarelor, iar astrologia este nelipsita din programele TV sub forma citirii zodiilor. Iata ce spune in aceasta privinta Sfanta Scriptura: "Barbatul sau femeia, de vor chema mortii sau de vor vraji, sa moara neaparat: cu pietre sa fie ucisi, ca sangele lor este asupra lor" (Levitic 20, 27). "Iar partea celor necredinciosi… si fermecatori… este in iezerul care arde, cu foc si cu pucioasa" (Apocalipsa 20, 27).

Jocurile de noroc n-ar putea imbogati atat de repede pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, multi, dar creduli, daca n-ar fi fost televizorul. Naivul telespectator, vazand premiile hiperconsistente vanturate pe micul ecran, se si vede castigatorul unuia dintre ele. El nu stie ca adevaratii castigatori sunt cei ce organizeaza jocurile. Putinii premiati culeg firmiturile, iar cei multi raman cu iluziile.

Invazia publicitatii

In vinderea unui produs pe piata, un rol important il are reclama. Cand un film serial are succes la public, produsele carora li se face reclama in timpul lui sunt mai bine vandute, asa incat omul care iubeste un film serial "inghite" fara sa vrea pe langa acesta si produsul caruia i se face reclama. Ce este rau in aceasta? Raul este ca televizorul devine, dintr-un mijloc de divertisment, stapanul intregii noastre vieti, care ne porunceste cum sa ne imbracam, ce sa mancam, cum sa vorbim, cum sa gandim (Pro TV-ul te hraneste, Pro TV-ul te imbraca, Pro TV-ul te insoara, Pro TV ul te ingroapa).

O firma americana care comercializa cafea si-a sporit cu mult vanzarile in urma aparitiei la televiziune a unui serial a carui actiune se invartea in jurul unei cesti de cafea. Personajele principale ale acestui serial, un tanar si o tanara, au o pasiune comuna: marca de cafea comercializata de acea firma americana. Pe masura ce americanii indrageau personajele acestui film, crestea si apetitul pentru cafeaua cu pricina.

Este uimitoare rabdarea prosteasca de care dau dovada unii oameni care, pe langa un film de 45 de minute, inghit 15 minute de publicitate.

Americanizarea

Majoritatea covarsitoare a filmelor fiind americane, raspandesc stilul de viata american, strain felului nostru de a fi. Prin aceste filme se face de fapt o co-lonizare de la distanta, o asimilare, o inghitire a unui intreg popor. Chiar daca cea mai mare parte a americanilor sunt crestini neoprotestanti, trebuie spus ca aceste filme n-au in ele nici un fel de nuanta crestina. Sunt pur si simplu pagane si anticrestine.

Stirile, care ar trebui sa fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si ele. Violentele, uciderile intre rude, morti terifiante umplu astazi spatiul lor. Ce fel de informatie poate fi aceasta ca in cutare sat un om beat a venit acasa, a luat toporul si l-a omorat pe tatal sau, sau altele de acest gen? Aceste stiri sunt de fapt barfe de cea mai proasta calitate, care inainte se faceau pe la sate de babe inculte, iar astazi se transmit la ore de maxima audienta de oameni scoliti. Pe de alta parte, zvonurile ("in ziua cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi polara" etc.) terorizeaza, streseaza pe bietii oameni care doresc sa afle ultimele noutati. Televizorul este un puternic factor de stres.

Ne cultivam prin televizor? Nimeni nu ajunge om de cultura pier-zand timpul in fata micului ecran, ci lecturand carti, tocindu-si coatele. Televizorul cauta cu insucces sa i se substituie actului de cultura; s-a observat ca dispare interesul pentru carte la copiii ce-si petrec timpul in fata televizorului.

Cronofagia

Chiar emisiunile aparent nevinovate (meciurile de fotbal, intrecerile sportive) au un aspect negativ: pierderea timpului. Fiecare clipa a vietii omului are o valoare infinita. In timp, omul castiga sau pierde vesnicia.

"Copiii mei nu se uita la prostii" Asa zic parintii care nu stiu ce programe vizioneaza copiii in absenta lor, sau chiar in prezenta lor atunci cand dorm. Unii copii si adolescenti tin telecomanda in mana si filmul erotic se transforma intr o secunda, printr-o simpla apasare de buton, intr-un nevinovat film de razboi.

Cantecele

Majoritatea sunt indecente, spurcate, arunca in aer bunul simt, pudoarea, prin mesaje pornografice si refrenuri ce se lipesc de mintea tanarului. Sunt posturi de radio si televiziune care de dimineata pana noaptea nu sunt ocupate decat de muzica, prin care demonizeaza mintea, mai ales a tinerilor (viitori adulti). Ca si filmele, si cantecele, fiind in cea mai mare parte americane, produc o americanizare a poporului roman si a lumii intregi. Tinerii si tinerele de pe strada arata prin hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astazi.

Cele spuse in aceste randuri vor parea unora exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar raul care vine prin micul ecran este mult mai mare si mai greu de evaluat. Fiind spiritual, nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cantarit.

Care este pozitia crestina fata de televizor?

Crestinul care-si traieste cu seriozitate fagaduintele botezului ("Ma lepad de satana, si de toti slujitorii lui, si de toate lucrurile lui, si de toata trufia lui si ma impreunez cu Hristos") va elimina cu desavarsire din casa lui si din viata lui acest lucru necrestinesc (televizorul). Mai ales acolo unde sunt si copii, nu exista alta solutie.

Asa cum spune un parinte de la Manastirea Frasinei, Psaltirea si Ceaslovul sunt televizorul crestinului. Cei care vor "divertisment" duhovnicesc sa deschida zilnic Ceaslovul pe "programele": "Rugaciuni de seara", "Rugaciuni de dimineata", "Paraclisul Maicii Domnului", "Acatistul Maicii Domnului". Cei care nu sunt multumiti cu aceste "emisiuni" sa deschida Psaltirea intre orele 0-3 noaptea. Vor cunoaste "senzatii tari" duhovnicesti si vor prinde cu siguranta trairi ceresti.

Pr. Toma STOICA

Nota:
Parintele Alexandru, Copilul in lumea televizorului si computerelor, Schitul romanesc Lacu, Sfantul Munte Athos. 1999.
Reproducere din “VESTITORUL ORTODOXIEI”, oficiosul Patriarhiei Romane, http://www.patriarhia.ro/bor/vest285.htm


HOME
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://christianorthodox.myfreeforum.ro
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane   

Sus In jos
 
Efectele televiziunii si ale internetului asupra mintii umane
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Christian Orthodox  :: Orthodoxy :: Welcome-
Mergi direct la:  
creeaza un forum | © phpBB | Forum gratuit de suport | Contact | Semnaleaza un abuz | Creeaza-ti propriul blog gratuit